Industria IT din Romania este o industrie mica, dar cu potential. Asta face din ea o "vedeta nationala", pentru ca aduce un plus la imaginea atat de sifonata a tarii. Din pacate, profiturile mari vin din servicii si prea putin din exportul de proprietate intelectuala (IP) autohtona. Situatia se va schimba, cred unii, in momentul in care industria isi va pierde calitatile pentru care este atat de apreciata acum 'costuri de operare mici si forta de munca ieftina.

Anul trecut, piata romaneasca de IT a fost evaluata la 1,66 miliarde de dolari, potrivit IDC, indicand o crestere de 25% fata de 2006.
"In general, estimam ca Romania este cu doi ani in urma pietelor cum ar fi Cehia, Polonia, Ungaria", spune Madalin Lazarescu, research analyst la IDC Romania. Semnele de maturizare sunt evidente, continua el. "Raportul dintre segmentele hardware si software/servicii incepe sa incline in favoarea acestora din urma. Daca in urma cu cativa ani era 70% hardware '30% software si servicii, in 2007 raportul este estimat undeva la 60% '40%. Achizitiile de infrastructura sunt concentrate tot mai mult pe sectorul public si pe companiile mici si mijlocii".
Anul trecut a adus totodata si cateva tranzactii importante in domeniu, precum vanzarea de pachete minoritare de actiuni ale Gecad Technologies si BitDefender, vanzarea Net Consulting si Fiba Software, vanzarea Romsys si Wizrom. Opinia unanima este ca numarul tranzactiilor va creste in acest an.
"Din ce in ce mai des, reprezentantii firmelor straine cu care ma intalnesc ma intreaba de oportunitatile de investitii pe piata romaneasca", arata Silviu Hotaran, director general Microsoft South East Europe.
Explicatia este simpla: aderarea a sporit atractivitatea Romaniei, iar companiile interantionale pot fie sa cumpere un jucator local, fie sa intre greenfield. "Prima varianta se dovedeste cea mai usoara", spune Lazarescu, "deoarece multe companii locale se bucura de brand awareness foarte bun, capitalizare foarte buna, specialisti foarte buni si clienti locali foarte mari".
In prim plan, continua el, vor sta companii importante pe piata de distributie si furnizorii de servicii si software.
Un studiu recent plaseaza Romania in primele 30 de tari de pe glob recomandate ca locatie pentru deschiderea de centre de servicii IT, reaminteste Irina Socol, presedinte si CEO la Siveco Romania.
"Avem o industrie care, in urmatorii patru 'cinci ani, se va dubla generand peste 13.000 de noi locuri de munca si probabil peste 100 de noi companii. in ultimii ani, industria a cunoscut o evolutie intensa, strategia de branding pentru IT surprinzand cel mai bine atu-urile pe care Romania le are, ca exportator de software: Creative Talent. Technical Excellence".
Aici se termina insa vestile bune.
Datele INS pentru primele opt luni din 2007 arata ca exporturile romanesti de software si servicii IT s-au injumatatit fata de aceeasi perioada din 2006, la o valoare de 100.000 de euro ('91,4%). In schimb, importurile de software si servicii IT s-au dublat la 8,3 milioane de euro (+ 117,4%). In total, exporturile IT romanesti (hardware, software si servicii) au cumulat 150 de milioane de euro, de peste cinci ori mai putin decat importurile.

Prea putine produse autohtone
Vazut din culise, brandul IT isi pierde putin din stralucire. Explicatia 'dupa cum arata Radu Georgescu, presedintele Gecad Group 'trebuie cautata in urma cu mai bine de zece ani. 
"Principala problema este ca in mod declarat, constient si voit ne-am pozitionat ca tara de outsourcing inca din 1992 '1995, fara sa avem caracteristicile necesare (o forta de munca numeroasa). Avem oameni destepti, dar putini".
India, reaminteste el, s-a afirmat ca tinta de outsourcing avand o forta de lucru numeroasa. In schimb, Israelul a profitat de capacitatea sa de a genera intern proprietate intelectuala (IP) si a externalizat la altii.
"Noi am luat-o pe directia gresita, iar business-ul s-a dezvoltat ca atare. Toate firmele mari au infiintat aici centre de procesare, de suport, call centere. Au angajat oameni mai destepti si mai buni decat cei care ar fi putut lucra in aceste centre. Asta a condus la dispartia fortei de lucru cu calitati deosebite in cercetare, antreprenoriat 'si asta este raspunsul la intrebarea  'De ce nu avem produse (proprietate intelectuala 'n.r.)?'".
Sintetizand, talentul nativ al IT-istilor romani a fost "inghitit" de o industrie care nu produce extrem de mult.
"Este un cerc inchis, din care au iesit doar cateva companii 'TotalSoft, Siveco, Softwin, Gecad, Interakt, etc. Ar fi putut sa fie mai multe si mult mai mari", spune Georgescu, omul care in urma cu cinci ani ambitiona industria locala prin vanzarea antivirusului RAV corporatiei Microsoft.
Valul masiv de investitori si criza fortei de munca au rasturnat putin prioritatile IT-istilor. Satietatea conduce la suficienta, arata Georgescu, explicand de ce cresc pretentiile salariale, iar dorinta de a munci scade. El da si un exemplu.
"Polonia, o tara mare, cu bugete mari pe IT, a oferit companiilor contracte mari pentru a-si desfasura activitatea. In schimb, companiile cehe au fost obligate sa produca pentru a supravietui. Astazi, Polonia are o companie cu software vandut international, in timp ce Republica Ceha are cel putin 20 de firme cu recunoastere peste hotare. Neavand resurse usoare, ele au muncit din greu, dar rezultatul a adus mai multe recompense".
Momentul call centerelor se va incheia in maximum cinci ani, considera el, iar atunci o parte dintre miile de angajati ramasi fara loc de munca vor incepe sa produca.
Proprietatea intelectuala este, de altfel, singurul mijloc prin care un start-up mai poate avea succes in acest domeniu, considera Robert Komartin, managing director la LLP Bucharest.
"Sa faci un produs nou este o idee buna pentru un business nou. O firma noua care sa ofere servicii nu mai este rentabila. Nu este un moment bun sa faci asta, costul de intrare fiind prea mare. Trebuie sa ai un nume si un renume, trebuie sa fii capabil sa dai salarii la nivelul pietei".
Aproape 80% din costul si succesul proiectelor vine din zona resurselor umane, subliniaza el. In valoare neta, este vorba de foarte multi bani.
"in ultimul an am avut un mic soc", recunoaste Komartin. "Compania a crescut mai mult decat ne-am asteptat (estimam venituri de doua milioane de euro pe 2007), dar au crescut si costurile de personal. Am bugetat o crestere a salariilor de 25%, dar cresterea reala a fost de 40%".

Fata in fata cu noua generatie
Grupele mari de costuri intr-o companie de IT sunt HR-ul si cheltuielile aferente spatiului de activitate (sediul, utilitatile), spune Eugen Schwab-Chesaru, partner & managing director la Pierre Audoin Consultants (PAC) Romania si Europa Centrala si de Est.
"Daca vorbim de companii de servicii IT (consultanta, dezvoltare de soft, implementare), costurile cu personalul pot ajunge si la 60% din costurile totale", arata el. "In general, plaja este intre 30 si 60%. Depinde cat de mult investesti in marketing, comercial, comercial international, cum consideri comisioanele pe comercial".
Pe ansamblu, intreg procesul de recrutare s-a schimbat.
"Acum zece '15 ani, industria era foarte  'subtire', cu servicii mult mai ieftine, dar cu intreprinzatori curajosi. Astazi, este total diferita. Daca inainte voiai sa angajezi zece oameni, primeai 200 de CV-uri si nu stiai pe cine sa alegi dintre cei mai buni, acum trebuie sa angajezi head-hunteri, sa formezi echipe care sa intocmeasca pachete salariale si stimulente pentru angajati ca sa ai sanse sa ii atragi si mai ales sa ii pastrezi".
El estimeaza ca inflatia salariala pe 2007 a fost de 20 '25%. "Nu este foarte clar ce se va intampla in 2008. Am incredere ca aceasta evolutie galopanta se va calma, pe masura ce se va atinge un prag nesustenabil de costuri".
Salariile mari nu ar trebui sa deranjeze, remarca Silviu Hotaran de la Microsoft. Problema sta in calitatea muncii prestate in contul acestor salarii.
Bogdan Constantinescu, CEO la Forte Business Services, preia ideea. "In ultimii cinci ani s-a diluat partea de competente, mai ales la tineri. S-a diluat cantitatea de cunostinte IT. Am ajuns astfel la un  'canibalism' intre companii pentru forta de munca bine pregatita".
Problema este mult mai profunda, atrage el atentia, si tine de insasi esenta societatii contemporane.
"Tinerii din ziua de astazi (asa-numita  'generatie Y', cum o numesc specialistii, care in Romania include tinerii pana in 25 de ani) socializeaza, privesc si utilizeaza noile tehnologii intr-un alt fel. Informatiile pe care le folosesc sunt dispersate, nu mai ajung la nivelul de detaliu la care ajungeau generatiile anterioare. Este un mod de evolutie a societatii care arata si cum va evolua industria de IT in viitor".
Totul indica faptul ca societatea va ajunge sa trateze lucrurile superficial, spune Constantinescu. Aceste schimbari se reflecta si asupra modului in care candidatii pun problema la angajare.
"Nu se mai autoevalueaza corect, sunt mult mai pragmatici cand vine vorba de salariu, fara sa mai ia in calcul si ceea ce pot oferi ei angajatorului in schimbul acelei remuneratii. Iar acest pragmatism se vede si in modul in care studiaza, lucreaza, invata pe parcursul vietii si reflecta societatea noua".
Radu Georgescu considera ca lipsa mentorilor (a unor modele in viata) alimenteaza acest fenomen.
"Orice lucru se invata prin training formal (cursuri, carti), the hard way (pe cont propriu) sau prin mentorship (te angajezi la o firma indiferent de salariu, inveti de la seful tau, il studiezi, ii urmezi exemplul). Din pacate, in Romania sunt prea putini care aleg in mod constient aceasta cale".
Piata are nevoie de o instruire pragmatica, continua Silviu Hotaran. "Traditional, suntem recunoscuti pentru educatia buna in domeniul stiintelor exacte. Dar tot in mod traditional se stie ca nu am fost educati in stiintele mai soft precum comunicarea, leadership-ul, munca in echipa. Ne lipseste o anumita cultura a antreprenoriatului (a-ti asuma riscuri, pentru ca altfel nu castigi si a colabora cu colegii/partenerii). Persista in continuare sindromul one-man show".
Aici intervin corporatiile, spune el, care prin activitatea pe plan local 'in special operatiuni de outsourcing 'transfera pe de o parte competente si cunostinte, iar pe de alta parte cultura si mentalitate. 

"Oaia neagra" a industriei
Influenta negativa a "traditionalului romanesc" se resimte si pe filiera sectorului public, in mod normal un motor important de crestere pentru industria de IT a unei tari.
"Este foarte contrastant", il defineste scurt Eugen Schwab-Chesaru de la PAC. "In ultimii doi ani a mers foarte bine sectorul public local. Administratiile locale au avut fonduri la dispozitie si au fost deschise pentru achizitionarea de solutii IT. Au investit foarte mult si vor fi in continuare un target important pentru companiile de profil".
Pe plan central, investitiile cresc, dar nu la nivelul la care s-ar fi asteptat piata. Potrivit datelor PAC, sectorul public reprezinta 29 '30% din cheltuielile IT din tara (estimate pentru anul trecut la un total de doua miliarde de euro), respectiv 25 '26% din punct de vedere al softului si serviciilor (dintr-un total de 660 milioane de euro). In definitia companiei, cheltuielile IT inseamna achizitii de hardware, software si servicii IT, precum si cheltuielile de personal si cheltuielile auxiliare pentru departamentele interne (bugetele IT).
"Planeaza in continuare intrebarea  'Cand se va da drumul marilor proiecte?'", spune Schwab-Chesaru. "Este vorba de proiecte de anvergura de software si infrastructura in zone critice precum Ministerul Apararii, Ministerul Administratiei si Internelor, Ministerul Justitiei, Ministerul Finantelor. Toti stiu ca este nevoie de aceste proiecte, dar instabilitatea politica (anul trecut, ministerul de resort a schimbat patru ministri 'n.r.) amana la nesfarsit demararea lor".
Nu stim sa gestionam succesul, concluzioneaza amar Silviu Hotaran. "Piata a crescut extraordinar in ultimii ani si oportunitatile sunt extraordinare. De ani buni cheltuielile IT cresc de doua ori mai mult decat PIB-ul. Se spune ca influenta politicului in economic nu mai este cea din 1996, dar nu ne putem amagi: ea exista in continuare. Nu putem contesta criza din sectorul public, din punctul de vedere al proiectelor IT generate".
Radu Georgescu vede si partea plina a paharului.
"Ca bani, sectorul public este important. Pe termen mediu spre lung, insa, in Polonia s-a dovedit a fi o frana, pentru ca firmele au trait de pe urma acestor proiecte si nu au mai facut si altceva".

"Traim vremuri interesante!"
Piata locala de IT se afla in etapa sa de maturizare si va continua sa creasca, dupa unii cu 10% pe an, spune Irina Socol de la Siveco.
Succesul isi are insa tributul sau, iar maturizarea inseamna si o scadere a profiturilor.
"Astazi, cine ajunge la o marja de profit de 20% pe plan local este bucuros", spune Eugen Schwab-Chesaru. "Sunt multe companii care raporteaza 5 '10%. Depinde cum se orienteaza fiecare. Una dintre explicatii este ca pe piata de HR nu mai sunt alternativele de odinioara, chiar daca emigrarea nu mai este atat de importanta".
Robert Komartin adauga: "O industrie este  'vedeta' atata timp cat este mica. Dupa ce s-a definitivat, devine anonima,  'less glamorous'. La fel s-a intamplat si cu industria cailor ferate sau cu industria siderurgica (de obicei, din aceste industrii  'vedeta' provin si cei mai bogati oameni). Asta se va intampla si cu industria de IT, va deveni generala. Din acel moment scad si costurile, dispar si marjele mari de profit".
Intrarea in cercul elitist al industriei IT mondiale atrage si riscuri extreme, avertizeaza, la randul sau, Radu Georgescu.
"Noi hranim a doua bula de Internet 'Web 2.0, dupa bula dot.com din anii 1995 '2000. Se va sparge si a doua bula, poate mai putin brutal decat prima, pentru ca lumea si-a invatat lectia. Dar va fi un moment interesant, intrucat ne va afecta si pe noi. La prima bula nu aveam companii internationale, dar acum avem expozanti ai mediului Web 2.0 precum Netbridge sau Neogen".
Intr-adevar, industria IT traverseaza "vremuri interesante", dar 'dupa cum remarca Robert Komartin 'expresia "a trai vremuri interesante" provine dintr-un blestem chinezesc. Depinde, insa, din ce unghi privesti, pentru ca  'blestemul' poate la fel de bine fi interpretat ca  'binecuvantare'.